L omnibus cumporta plu autonomia de manejamënt, cun plu sauridanzes

La lege cun plu mesures ie unida data pro dala Jonta provinziela de Bulsan, tosc uniràla trateda te Cunsëi provinziel

BULSAN (USP). Prezijazions, sauridanzes y plu lerch y juech de manejamënt autonom te ciamps desferënc: nscila la finamires prinzipeles dla lege omnibus che ie nstadì unida data pro dala Jonta provinziela de Bulsan y che unirà tosc trateda te Cunsëi provinziel de Bulsan. Ai 7 de mei à i assessëures per la furmazion Philipp Achammer y Marco Galateo prejentà i ponc fundamentei.

Pra la nuviteies zentreles iel danter l auter l slargiamënt di planns de furmazion ndividuei per l sustëni tla rujeneda: "Scoles à debujën de pusciblteies desferenziedes per pudëi tenì cont miec dla situazions plu desferëntes y per pudëi les manejé aldò. Chësc uel dì n majer lëur persunel, che ie dal’autra pert bën nce mutivà, ie pu l bujën de sustëni dla sculées y di sculeies tl focus. Cun chësta regulamentazion ti dàn ai cunsëies de tlas plu mesuns de manejé l sustëni per l y tl nseniamënt dla rujeneda, te tëmps plu lonc y te na maniera desferenzieda," da coche à auzà ora l assessëur provinziel Achammer. Per ndividualisé mo deplù i mudiei de nseniamënt tla scola auta dëssel unì a s’l dé na nuvità, che ie la ntroduzion de n cunsëi de tlas ndividualisà: chësc va debujën acioche n posse tenì cont deplù dla cumpetënzes y di ritms de mparé da pert dla sculées y di sculeies, che possa nscila unì njeniei ca miec per na furmazion universitera o per jì ite tl mond dl lëur.

Valivamënc vëniel oradechël a s’l dé ti ciamps dla cumpartezipazion dezijunela da pert di genitores de sculées y sculeies cun handicap, coche nce da pert di y dla cunlauradëures per la ntegrazion ti gremiums desferënc, tl recuperé defizic de savëi che fova da mparé y tla prevenzion acioche l ne vënie nia lasciá bele dan finé de jì a scola, o nce te n pitl davani per practica tl ciamp dla furmazion (Università Liedia de Bulsan). Do l’apruazion da pert dla Jonta provinziela ai 8 de mei iel mo preudù de njunté doi mesures, pra chëles che l ie bele danora unì arjont stlarimënc y l cunsëns pra l Ministere de Furmazion, propi ajache l ie tlo cumpetënzes despartides: cun la cumpartezipazion da pert di genitores dëssel unì fat ora nce per scrit che la furmazion ie na respunsabltà da se spartì, nsci che nce genitores à cërta ublianzes, mé per dì de jì ala udienzes. "Sce la mutans y i mutons vën lascei da sëui muessa la scola pudëi fé referimënt a ublianzes dates dant cun lege. I presuposć de chësc viers vën śën dac dant tres lege," da coche à stlarì l assessëur provinziel revardënt Achammer. Oradechël dëssel, per la jëunes y i jëuni che à stlut ju l moster, unì a s’l dé l mesun che i posse jì a studië te na facultà dl’Università Liedia de Bulsan che sibe daujin y che ebe da n fé cun si prufescion. Chësta regulamentazion ie zeche de extra y de spezifich de Südtirol, te n cuntest tudësch ie pu n stude per artejanes y artejans cun diplom da moster bele puscibl.

Nce l assessëur provinziel per la furmazion taliana Marco Galateo à dit che per ël ie la lege omnibus mpurtanta, ajache la fej unì la scola plu ntlujiva. "Cun i mudamënc legislatifs ti dàn l mesun ala scoles de avëi na reazion sun mesura a bujëns atuei te na mesura aldò," à sotrissà Galateo. La va de cumpanië sculées y sculeies tla miëura maniera sun si streda de viers dl suzes tl stude, zënza che zachei vënie tralascià, y sambën for tl renfurzamënt dla cunlaurazion danter scola, families y sculées y sculeies.