Scoles ladines: de bona valutazions pra i ejams

I sculeies y la sculées che à iusta finà via cun i ejams tla scoles mesanes y autes di luesc ladins se desmostra njeniei ca bën

BULSAN (USP). I ejams dla scoles mesanes y autes ti luesc ladins de Südtirol ie finei. I resultac mostra su l bon livel de savëi dla sculées y di sculeies y sotrissea la fazion dut ntëur bona dl sistem de scola paritetich, caraterisà da n troi de furmazion plurilinguistich a puntin.

Per chël che reverda l ejam ala fin dla scola mesana, ie i ejams jic inant zënza problems. Scebën che l program de ejam sibe scialdi mpeniatif y che dlongia l ejam y l debatimënt a usc iel laite bën cin' ejams scric - de talian, tudësch, ladin, nglëisc y matematica-, à la majera pert dla candidates y di candidac desmustrà na bona fudamënta de preparazion y de bona cumpetënzes te duta la materies, nce a livel nterdiszipliner.

I resultac arjonc ie particularmënter positifs: la mesaria dla notes arjontes ie de 8,05. Di 200 danter sculeies y sculées che à fat l ejam à 9 arjont la nota 10, bën cinch à stlut ju la scola mesana cun la nota de 10 cun lauda.

Na menzion particulera se merita nce la prestazions de n valgun sculeies y de n valguna sculées che, scebën che i ie mé da puec ani incà ntegrei tl sistem de scola paritetich, à arjont n bon livel de cumpetënza te duta la rujenedes de nseniamënt.

Nce pra i ejams statei de maduranza dla scoles autes iel unì arjont resultac scialdi positifs. De 86 danter sculées y sculeies à 13 arjont na nota danter 91 y 99, doi à arjont la mascima de 100 ponc y 3 à stlut ju l ejam cun 100 ponc y lauda.

La cumiscions de ejam à oradechël dit de udëi te na maniera positiva l format nuef dl ejam de maduranza, cun na lauda dantaldut per la strutura dl ejam a usc, che se à desmustrà plu efizienta per fé unì ora miec la cumpetënzes y l bon devenì de scola di sculeies y dla sculées che à fat l ejam.

L ntendënt ladin Heinrich Videsott à paroles de lauda per i resultac ezelënc: "Ntan mi vijites tla cumiscions de ejam éi pudù me rënder cont dla prufesciunalità cun chëla che l ie unì fat i ejams y dla atenzion particulera che n ti à dat per fé sté saurì i sculeies y la sculées ntan l ejam. La cumiscions ie states bones de crië n'atmosfera sun mesura y aldò, a na maniera che i sculeies y la sculées ebe pudù ti jì permez cun manco o deguna prescion ai ejams y desmustré si cumpetënzes l miec che la va. Na mprescion positiva y granda féjel for inò a udëi l gran livel de cunescënza dla rujenedes che truep jëuni y jëunes à desmustrà tla cater rujenedes de nosc sistem de scola paritetich. Chisc resultac ie n recunescimënt mpurtant per l mpëni di sculeies, per l lëur di nsenianc y per la cunlaurazion cun la families."

Nce l assessëur provinziel Daniel Alfreider se desmostra scialdi cuntënt: "Son mpresciunà dai resultac ezelënc di sculeies y dla sculées y dala cualità dl troi de furmazion garantida dal mudel paritetich n droa dala scola ladina. Ti mbince a duc de se nuzé dla fundamënta scialdi bona de cumpetënzes che i à arjont te chisc ani de scola y de les tò coche mesun per fé l gran saut per furmé si daunì y realisé si sëmies."